Împlinirea unei istorii

1970

§ Don Luigi Giussani propune universitarilor călătoriile misionare în  Europa de Est.

§ Prima călătorie în România a “celinilor” care aparţineau de Centro Studi Europa Orientale (CSEO), animat de don Francesco Ricci: Antonietta Moretti, Flavia Ritter, Giovanni Moscetti (Elvetia) şi Ida Bonoli, Massimo Guidetti şi Roberto Ognibene (Milano);

§ se aduc alimente şi îmbrăcăminte pentru sinistraţii de pe urma inundaţiilor; se stabilesc primele contacte la Alba-Iulia,Târgu-Mureş, Iaşi şi Cotnar.

1971

§ Antonietta Moretti, Romano Eggenschniler (Fribourg), Gianni Pradelli, Cesare Bai (Modena), Anna Lena (Forli). Călătorie la Timişoara, Alba Iulia, Cotnar unde se participă la sărbăori ale comunităţilor catolice. Se formulează primele judecăţi asupra realităţilor sociale, politice, culturale şi religioase ale României

1973

§ Se organizează un autocar sub pretextul unui pelerinaj la Czestochowa şi al unei vizite la mănăstirile din nordul Moldovei; participă cei din voiajul din 1971 la care se adaugă: Chiara Stefani,  Giorgio Salvadé, Fabio Leidi şi Graziano Keller (Friburg-Lugano): celinii se divizează în doua grupuri. Unul pleacă în Transilvania (Alba Iulia, Cluj, Târgu-Mureş, Oradea, Arad), celălalt în Moldova (Cotnar, Cacica - unde se participă la pelerinaj, Dăneşti, Miercurea Ciuc);

§ se stabilesc contacte cu episcopi, preoţi, seminarişti, profesori, laici români şi maghiari de confesiune catolică şi calvină

1974-1977

§ Călătorii  anuale în Transilvania, în oraşele Oradea, Alba Iulia, Sighişoara, Târgu-Mureş. Participanţi: Antonietta Moretti, Giorgio şi Tina Salvadé, Chiara Stefani,  Antonio Gili, Linda Bulla;

§ se aprofundează raporturile cu câteva familii din Oradea şi se înfiripă proiectul de a cunoaşte toţi preoţii romano-catolici din parohiile româneşti din Moldova ;

§ scopul esenţial devine mărturia asupra libertăţii de expresie religioasă în România şi asupra unei realităţi a Bisericii care este vie, trăind uneori în catacombe.

1981

§ Participă don David Gonzalo, Michele Guffi, Chiara Stefani, Antonietta Moretti (toţi din Fribourg) la  cel mai lung voiaj  în România, care a durat 24 de zile.

§ Se continuă contactele cu Emilia şi Bela Czernack, pastor calvin din Oradea, pr. Lestyan şi Aniko Bethlen la Târgu-Mureş, pr. Csato Bela la Sf. Gheorghe, pr. Csiriak Arpad din Cluj, în scopul colaborării pentru reconstruirea Bisericii. Ca urmare a acestor vizite, casa Czernak de la Oradea este percheziţionată, iar familia Czernak interogată tot anul de către Securitate, telefonul este supravegheat.

§ Se propune o expoziţie care să valorizeze tradiţiile religioase din Transilvania.

1982

§ Voiaj la Oradea, Târgu-Mureş. Antonietta Moretti îi scrie disidentului român Paul Goma pentru a-i cere să colaboreze la publicarea unor cărţi interzise în România.

1983-1984

§ Antonietta Moretti şi Chiara Stefani aduc în ţară texte din don Giussani şi numere din Tracce pentru cateheza universitarilor de la Cluj şi Târgu-Mureş; tot materialul este sechestrat la vamă. La Bucureşti, Fabio Leidi şi Graziano Leidi au contacte cu familia profesorului universitar Vintilă Mihăilescu şi cu Radu Duduica.

1985

§ La Bucureşti, Antonietta Moretti şi Lucia Giabbani îl cunosc pe Radu Duduica, recomandat de disidentul  polonez Stanislaw Grygiel şi contactat încă din 1984.

§ Urmează aceleaşi contacte în Transilvania şi în Moldova unde merg celinii din Modena. Progresează raportul cu pr.Csiriak din Cluj.

1986

§ La Bucureşti, Fabio Leidi şi Graziano Keller fac o primă vizită familiei Violeta şi Daniel Barbu (6 august 1986), cunoscuţi prin intermediul preotului disident Gheorghe Calciu. Sunt adunate  de la ei informaţii despre intenţiile regimului de a demola biserici în Bucureşti. Se stabileşte primul contact cu episcopul Robu, la Alba Iulia cu episcopii Iakob Antal şi Iakubini.

1987

§ Călătorie la Bucureşti a lui Fabio Leidi şi Graziano Keller. Se preconizează  împreună cu familia Mihăilescu o expoziţie de artă populară românească, pentru care se strâng obiecte de artizanat şi albume. Se continuă contactele cu familia Barbu, pentru situaţia demolărilor. Se începe şcoala de comunitate cu această familie, utilizându-se o traducere franceză a Sensului religios.

1988-1989

§ Se continuă călătoriile în Transilvania şi la Bucureşti, unde vine şi Bernardo Stadelmann.

§ Pe baza materialului scos din ţară, se organizează la Belinzona o expoziţie despre demolarea satelor şi a bisericilor în România. Se aduc cărţi religioase, enciclicele papei, revista Tracce.  

1990

§ Primele contacte de după evenimentele din decembrie

§ o atenţie specială se acordă situaţiei din România în revista Tracce, se publică interviuri cu cardinalul Alexandru Todea, părintele Mihai Pop, Daniel Barbu, Camilian Demetrescu.

§ Au loc primele contacte ale lui Alberto Piatti cu cardinalul Alexandru Todea.

§ Călătorie la Bucureşti cu ocazia sărbătorilor de Paşti a unui grup de patru studenţi din Friebourg, împreună cu Fabio Leidi şi a unui grup din Florenţa (Simone Magherini, Andreea Simoncini), împreună cu ziaristul Marco Bardazzi de la revista Tracce. Îi urmează Antonietta Moretti care vizitează Oradea, Cluj şi Bucureşti. La Bucureşti începe cu regularitate şcoala de comunitate cu persoanele cunoscute pâna atunci.

1991

§ Se organizează, cu sprijinul asociaţiei Famiglie per l’ accoglienza, vacanţe pentru 450 de copii din toată Transilvania în Italia. Numeroase articole de presă (Avvenire, Il Giornale) semnalează în Italia acest eveniment. La Cluj începe şcoala de comunitate. La meetingul de la Rimini este invitată să vorbească Doina Cornea.

1992

§ A doua vacanţă a copiilor în Italia (413). Primul grup de celini români (Violeta şi Daniel Barbu, Radu Duduica, Gabriel Velicu şi pr. Mihail Pop) participă la exerciţiile de la La Thuile şi apoi la meetingul de la Rimini, unde fac mărturii cardinalul Alexandru Todea şi pr. Pop, despre situaţia religioasă din România. Adrian Popescu începe traducerea Sensului religios în limba română.

§ La Bucureşti, încep şcoala de comunitate cu GS şi cursuri de limba italiană.

§ La  19 decembrie are loc o întâlnire la Blaj a familiilor şi copiilor care au fost în Italia, împreună cu Alberto Piatti, episcopul  Geroge Gutiu şi vicarul Virgil Bercea.

§ Responsabilii italieni şi români (Alberto Piatti, Adrian Popescu, Ioan Marcu, Antonia Ivascu) sunt primiţi de cardinalul Todea, care-şi exprimă speranţa că Biserica să renască prin laici.

1993

§ A treia vacanţă a copiilor în Italia. Responsabilii prezenti în Italia participă la meeting la Rimini şi la vacanţele internaţionale de la La Thuile. Şcoala de comunitate (adulţi şi GS) devine regulată în toate oraşele unde sunt prezente comunităţi: Cluj, Bucureşti, Brasov, Turda, Zalău, Timişoara, Oradea.

§ Încep primele înscrieri în fraternitate.

§ La  3 decembrie, are loc la Bucureşti audienţa de prezentare la nunţiul apostolic John Bukowski.

1994

§ Se traduce prima dată în limba română afişul de Paşte.

§ La Bucureşti, are loc întâlnirea cu nunţiul Bukowski a responsabililor din toată ţara şi a comunităţii din Bucureşti, prilej cu care nunţiul celebrează liturghia la parohia Sacre-Coeur şi rosteşte o predică despre rolul laicilor angajaţi în viaţa Bisericii, subliniind rolul mişcării Communione e Liberazione în România şi în lume.

§ Prima participare directă a membrilor fraternităţii la exerciţiile de la Rimini

§ Incepe să se ţină regulat diaconia responsabililor, impreuna cu Alberto Piatti, Guido Boldrin, don Ambroggio (29 ianuarie, 12 martie, 16 aprilie, 4 iunie, 15 octombrie), liturghiile fiind celebrate de episcopul Gutiu şi de nunţiul Bukowski.

§ Don Ambroggio ţine la Institutul de Teologie Greco-Catolic din Blaj cursuri despre Sensul religios, în faţa seminariştilor, timp de un semestru.

§ Se organizează a patra vacanţă  a copiilor în Italia; la Madesimo, universitarii participă la o vacanţă condusă de Stefano Giorgi.

§ La exerciţiile de la La Thuile, Alberto Piatti face o mărturie despre experienţa din România şi are loc o întâlnire a grupului de responsabili cu Don Giussani, căruia îi dăruiesc o icoană românească.

§ Între 2 şi 4 decembrie, la Oradea se organizează primele exerciţii din postul Crăciunului, la şcoala Don Orione, cu participarea a 48 de  persoane. Se distribuie pachete de Crăciun, trimise de familiile prietene din Italia.

1995

§ Afiş de Paşte pentru prima dată în română.

§ La Blaj, la 21 mai, are loc o zi de convieţuire pentru Gs, cu cântece şi jocuri, iar la Buşteni, în luna august se organizează prima vacanţă pentru CLU, condusă de Pepe Parma.

§ Continuă ritmul obişnuit al gesturilor de peste an: diaconia responsabililor cu participarea lui Alberto Piatti, don Ambrogio, Guido Boldrin, Donata Carmo,  Alfonso Provasoli, Lucia Servida (11 martie, 17 iunie, 27 octombrie), exerciţiile din cele două posturi la Oradea, exercitiile de la Rimini  (60 de membri ai Fraternităţii).

§ Ultima vacanţă  în Italia doar pentru GS (Gressoney, 150 de copii), condusă de Stefano Giorgi.

§ La Cluj, începe caritativa pentru copiii cu handicap, iar în câteva comunităţi iau naştere biblioteci locale.

1996

§ Ultimul an în care se va mai participă direct la exerciţiile de la Rimini (59 de persoane) şi primul an în care tinerilor GS şi CLU li se propune o vacanţă comună, la Pârâul Rece, condusă de Stefano Giorgi şi Alfonso Vila.

§ La Bucureşti, după restructurarea pavilionului Casa Doru de la spitalul Victor Babeş, începe caritativa cu copiii seropozitivi şi se pun temeiurile Fundaţiei pentru dezvoltarea popoarelor prin susţinere reciprocă. Toate celelalte gesturi comunitare continuă cu aceeasi ritmicitate.

1997

§ Pentru prima dată, exerciţiile de la Rimini 16-18 mai sunt urmarite prin transmisiune satelit la Cluj de către 127 de persoane, cărora li se asigură traducere simultană. Asistă la lecţii şi celebrează liturghia episcopul de Cluj-Gherla, George Gutiu.

§ Între 13 şi 15 iunie,  responsabilii Carras şi Bersanelli vizitează, împreună cu Alberto Piatti şi Guido Boldrin, comunităţile din Bucureşti şi Cluj.

§ Vacanţele de vară pentru Gs se organizează la Fântânele (149 de persoane), iar pentru universitari la Pârâul Rece (81 de persoane).

§ La meetingul de la Rimini, Alberto Piatti prezintă proiectul Casa Doru de la Spitalul Victor Babeş, realizat de AVSI, cu ajutorul unui film.

1998

§ La Bucureşti, sunt organizate pentru prima dată în intervalul 1 ianuarie - 1 februarie Tende di Natale, printr-un concert de binefacere la biserica italiană, prilej cu care se vizionează un film despre activitatea AVSI în beneficiul copiilor seropozitivi; se organizeaza în două parohii bucurteştene bancheta de coleta. La Turda, giessinii realizează figurine pentru pomul de iarnă, iar la Cluj, obiecte de podoabă care sunt vândute cu prilejul unei sărbători în Universitate.

§ În luna martie, la Bucureşti se vernisează expoziţia  De la pământ la popoare. Răspândirea creştinismului în primele trei secole, în colaborare cu Asociaţia Meeting Rimini, Facultatea de Istorie a Universitătii din Bucureşti, Muzeul de Arheologie din Constanţa, Muzeul de Artă, Muzeul Cotroceni, sub înaltul patronaj al Preşedenţiei României şi al Arhiepiscopiei de Bucureşti. Participă la vernisaj Arheipiscopul de Bucureşti Ioan Robu, Nunţiul Apostolic Bolonek, reprezentanţi ai Preşedentiei şi ai Ministerului Culturii, televiziunile, presa. Evenimentului i se rezervă o emisiune de o oră în luna aprilie pe canalul 1 al Televiziunii naţionale. În cadrul expoziţiei, care cuprindea şi repere arheologice de pe teritoriul României, se organizează un concert de muzică medievală şi trei conferinţe, dintre care una despre istoricitatea evengheliilor ţinută de Julian Carron. Tot Carron se întâlneşte şi cu comunitatea din Cluj, iar la Bucureşti conferenţiază şi la Institutul de Teologie.

§ Expoziţia se vernisează apoi la Blaj, în Muzeul de istorie al oraşului, la Timişoara, la Muzeul de etnografie al Banatului şi la Cluj, unde se bucură de o numeroasa audienta, fiind expusă în două ocazii: între 22 şi 27 iunie cu prilejul Zilei Naţionale a tineretului catolic şi a doua oară la Muzeul de artă. La Timişoara şi Cluj se realizează afişe sugestive, iar expoziţiile sunt ghidate de voluntari celini. În ambele oraşe, evenimentul se bucură de un larg ecou în rândul publicului şi în presa locală.

§ Ca şi în anii precedenţi, exerciţiile de la Rimini sunt urmărite la Cluj prin satelit de 98 de membri ai fraternităţii şi de 38 de universitari.

§ Cu ocazia întâlnirii mişcărilor laicale cu Sfântul  Părinte, în ziua de 30 mai în piaţa Sfântul Petru, un grup de pelerini din Cl România participă la acest eveniment extraordinar.

§ In luna iunie, la Bucureşti, Fundaţia pentru dezvoltarea popoarelor împreună cu Caritasul diocezan şi Caritas Ambrozian Italia organizează colocviul Caritatea în slujba familiei. Cardinalul Cordes, preşedintele Conciliului Cor Unum trimite ca reprezentant pe Alberto Piatti împreună cu un mesaj de salut. Evenimentului i se acordă o emisiune de o oră la Viaţa spirituală pe canalul de televiziune TVR 2. 

§ Vacanţele de vară se organizează la Fântânele, în două serii; Gs (80) şi CLU (75), împreună cu universitari de la Milano. Universitarii încep să-şi organizeze cu regularitate propria lor diaconie, urmăriţi de responsabili de la Milano.

1999

§ Exerciţiile fraternităţii din 23-25 aprilie reunesc la Cluj  118 persoane. Este prezent din partea Episcopiei de Cluj, episcopul auxiliar Florentin Crihălmean. Cu ocazia vizitei apropiate a papei în România, don Luigi Giussani adresează un mesaj special comunităţilor din România, mesaj care este citit la exerciţii.

§ În luna mai, cu ocazia vizitei papei la Bucureşti, numeroşi membri ai comunităţilor din ţară vin în pelerinaj pentru a asista la acest eveniment. Câţiva celini sunt implicaţi ca voluntari pe lângă Radio Vatican şi Televiziunea Vaticană.

§ Se organizează din nou vacanţe pentru GS şi CLU la Voineasa, iar în luna decembrie Tende di Natale şi caritativa la Căminul spital Vidra, de lângă Bucureşti.

§ Pentru prima oară, tinerii universitari organizeaza Ziua începutului de an universitar în Universitatea din Cluj, prilej cu care se propun filme, mărturii şi expoziţia despre Libertate realizată de giessinii italieni, tradusa în limba română.

§ În noiembrie se deschide la Bucureşti o casă Memores cu trei persoane, iar fraternitatea  din dioceza de Bucureşti se prezintă formal arhiepiscopului locului.

§ De Craciun, comunitatea din Bucureşti se întâlneşte cu pictorul Camilian Demetrescu.

2000

§ La Cluj, exerciţiile fraternităţii reunesc aproape 150 de persoane, iar la Bucureşti, în premieră, începe şcoala de comunitate un grup de Giovanni Lavoratori.

§ În ziua de 7 iunie, a plecat la Domnul Mihai Iovita, responsabilul comunităţii din Zalău.

§ Apare la Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucureşti, versiunea românească a Sensului religios, care este prezentată public la 17 iunie la Institutul de istorie al Academiei române, în prezenţa a peste 150 de persoane; au luat cuvântul Nunţiul apostolic Jean-Claude Perisset, don Luigi Negri, profesor la Universitatea catolică din Milano, Arhiepiscop de Bucureşti Ioan Robu, Pr.Tarciziu Şerban, Decanul Institutului Teologic Romano-Catolic din Bucureşti. Cu această ocazie, au fost expuse tablouri de Camilian Demetrescu, iar revista Tracce a publicat o relatare despre eveniment.

§ La Şumuleu Ciuc se organizează vacanţele de vară GS-CLU-Giovannni lavoratori, cu participarea a 130 de persoane.

§ Exerciţiile din posturile Paştelui şi Crăciunului se desfşoară grupate teritorial la Cluj şi Bucureşti. Începe o activitate editorială internă autonomă, precum şi prezentări de cărţi şi audiţii muzicale.

§ Nunţiul Apostolic vizitează sediul Fundatiei AVSI Bucureşti şi operele acesteia.

§ Ca gest misionar, cu ocazia Jubileului, Mişcarea Communione e Liberazione din România a propus  în luna septembrie tuturor celor care au cunoscut experienţa carismei un pelerinaj la sanctuarul marianic de la Radna. Au participat 100 de persoane.

§ De un mare succes s-a bucurat Ziua începutului de an universitar în Universitatea din Cluj; din acel moment, şcoala de comunitatea a CLU va avea loc cu regularitate în Universitate, cu participarea din ce în ce mai importantă a studenţilor.

2001

§ Pentru prima data, comunitătile mişcării au ca asistent spiritual  un preot din Italia, don Renato Feletti, care este primit în dioceza de Oradea. Vizitând diverse comunităţi, renasc sau iau naştere pentru prima dată GS la Zalău, Boxid. În vara anului 2001, un grup de  40 copii GS impreună cu Don Renato fac o vacanţă în Italia.

§ Exerciţiile anuale ale  fraternităţii organizate ca de obicei  la Cluj  reunesc 120 de persoane.

§ Apar în limba română Laudele, textul exerciţiilor şi alte texte traduse din opera lui Don Luigi Giussani.

§ Se inaugurează una din operele Fundaţiei pentru dezvoltarea popoarelor, Casa familială pentru copii seropozitivi din satul Chiajna, dedicată Emiliei Cesana. Sunt prezenti Alberto Piatti, Arhiepiscopul de Bucureşti Ioan Robu, Arhiepiscopul Ortodox Ambrozie, reprezentanţii UNICEF, presa română şi italiană. Casa devine loc de caritativa pentru comunitatea din Bucureşti.

§ Vacanţele estive sunt organizate din nou la Şumuleu Ciuc cu participarea a 120 de persoane.

§ În luna octombrie, universitarii celini de la Cluj iau parte la o întâlnire locală cu alte mişcari catolice şi fac o excursie la Memorialul Sighet. De asemenea, comunitatea din Cluj este gazda  mai multor întâlniri publice cu pictorul Camilian Demetrescu, care vorbeşte despre opera sa şi modul în care a fost ea influenţată de experienţa mişcării Communione e Liberazione.

§ 1 decembrie, sărbătorirea la Cluj a 10 ani de viată publică a mişcării în România. Au participat peste 100 de persoane, prieteni din Italia şi Elveţia, vizitorii, şi responsabilul Mişcării Comunione e Liberazione, Jesus Carras.

§ Alături de mărturii, cu această ocazie a fost organizată o expoziţie cu fotografii sugestive, a fost alcătuită o broşură cu istoria Mişcării în România şi câţiva tineri din Cluj au susţinut un concert de muzică clasică.

2002

§ In iunie, are loc prezentarea publică a versiunii româneşti a cărţii La originea pretenţiei creştine de Luigi Giussani la Biblioteca Academiei Române. Au intervenit Nunţiul Apostolic JeanClaude Perisset, don Luigi Negri, Petru Gherghel, episcop de Iaşi, academician Constantin Bălăceanu Stolnici şi profesorul Neagu Giuvara. Actorul Marcel Iureş a citit texte care evocau istoria mişcării, iar publicul, extrem de numeros a putut vedea imagini care evocau diferite evenimente din viaţa mişcării. O prezentare a cărţii a avut loc în aceeaşi lună şi la Zalău, unde au fost prezenţi don Renato Feletti, Victoria Campan şi autorităţile locale. Vacanţa GL şi CLU se ţine la Mogoşa.

§ Se deschide un site CL România.

§ Se face un Pelerinaj la Radna.

2003

§ In Vinerea Mare,  la Bucureşti, în Biserica Italiană se face Calea Crucii după textele propuse de mişcare.

§ La exerciţiile anuale din luna mai, numărul de participanţi, membrii ai Fraternităţii,  depăşeşte pentru prima dată limitele hotelului Tineretului de la Cluj. Vacanţele GL şi CLU se ţin la Herculane, iar cele GS la Bran. 

§ La Bucureşti, au loc întâlniri cu Alberto Piatti şi Guido Boldrin, precum şi cu alte personalităţi ale vieţii publice româneşti.